- fortãreáţã
- s. f., g.-d. art. fortãréţei; pl. fortãréţe
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
fortãreáţã
Look at other dictionaries:
fortăreaţă — FORTĂREÁŢĂ, fortăreţe, s.f. Loc important din punct de vedere militar, puternic întărit, pregătit pentru apărare de lungă durată în caz de asediu. ♢ Fortăreaţă zburătoare = denumire dată în timpul celui de al doilea război mondial unor avioane de … Dicționar Român
citadelă — CITADÉLĂ, citadele, s.f. (Adesea fig.) 1. Mică fortăreaţă situată în incinta unei cetăţi, a unui oraş, care servea ca rezistenţă şi ca ultim refugiu al celor asediaţi. ♦ p. gener. Oraş (întărit). 2. Fortăreaţă, castel, cetate ridicată în afara… … Dicționar Român
cetate — CETÁTE, cetăţi, s.f. 1. Loc întărit printr un sistem de fortificaţii; fortăreaţă. ♦ Oraş sau cartier al unui oraş care reprezintă o unitate cu caracteristici speciale. Cetate universitară. ♦ Nume dat cartierului mai vechi al unui oraş în care a… … Dicționar Român
Digital Fortress — … Wikipedia
suprafortăreaţă — SUPRAFORTĂREÁŢĂ, suprafortăreţe, s.f. (În sintagma) Suprafortăreaţă zburătoare = avion de bombardament blindat, de mare tonaj, cu mai multe motoare şi cu mijloace de autoapărare. – Supra + fortăreaţă (după fr. superforteresse). Trimis de claudia … Dicționar Român
başte — BÁŞTE s. v. cetate, fortăreaţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
burg — BURG, burguri, s.n. Castel medieval; cetate, aşezare fortificată, cu caracter militar sau administrativ; oraş medieval; p. ext. oraş vechi. – Din fr. bourg. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 burg s. n., pl. búrguri Trimis de siveco,… … Dicționar Român
cetăţuie — CETĂŢÚIE, cetăţui, s.f. Diminutiv al lui cetate; fortăreaţă; întăritură naturală. [pr.: ţu ie] – Cetate + suf. uie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CETĂŢÚIE s. (ist., mil.) citadelă. (O cetăţuie pe vârful dealului.) Trimis de… … Dicționar Român
foarte — FOÁRTE adv. 1. (Ca determinativ pe lângă un adjectiv sau un adverb; ajută la formarea superlativului absolut) Foarte frumos. Foarte bine. ♢ (Aşezat după adjectiv, înv. şi arh.) Supărat foarte. ♢ (Ca determinativ pe lângă o locuţiune adjectivală… … Dicționar Român
grădişte — GRĂDIŞTE, grădişti, s.f. Ridicătură (alungită) de teren formată în lunca unui râu, datorită schimbării către vărsare a meandrelor lui. – Din sl. gradište castru . Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GRĂDIŞTE s. v. grind. Trimis de siveco … Dicționar Român
